joi, 30 iunie 2016

Marcus WILLIS sau plăcerea de a juca tenis

Ați avut cumva plăcerea de a urmări ieri după amiază partida de tenis de la Wimbledon dintre Roger Federer și Marcus Willis?
Dacă nu, ați pierdut un mare eveniment.
Dacă da, ați putut vedea în profunzime definiția jucătorului care practică tenisul de câmp dintr-o nedisimultă plăcere.
Marcus Willis - cu toate că a pierdut meciul - a jucat cu sufletul și cu inima.
Dar parcă a fost ca în ”Die Hard”, celebra serie de filme de acțiune care l-au avut în rolul principal pe Bruce Willis, pentru a face trimitere la același nume de familie.
Marcus a fost ovaționat minute-n șir pentru devotamentul cu care s-a bătut pentru fiecare minge, pentru multele execuții reușite și chiar pentru zâmbetele pe care le smulgea din gesturi spectatorilor.

Tot britanici și ei.
Dacă ar fi să spun câteva cuvinte despre el, n-aș putea decât să vă menționez faptul că s-a născut la data de 9 octombrie 1990 și a început să joace tenis de la vârsta de nouă ani, fiind în prezent instructor de tenis undeva în Marea Britanie.
Din câte am înțeles de la comentatorul Digi Sport, ar fi câștigat până acum din tenis fabuloasa sumă de 64 lire sterline (până la calificarea în cadrul turneului de la Wimbledon).

Acum are în cont peste 50.000 lire sterline, pe care le-a muncit din greu.
Înainte de accederea pe tabloul de la Wimbledon, era pe locul 772 în clasamentul ATP.
Da, ați citit bine - locul 772...
Ei bine, cam asta este definiția jucătorului adevărat de tenis, unul care se naște cu acest sport în sânge și nu este împins de la spate ca alții...
Unul ca Marcus Willis se naște o dată la o sută de ani, dacă nu chiar și mai rar...


sâmbătă, 11 iunie 2016

Costi Mocanu și Felix Drăghici, cobitori de serviciu la meciul Franța-România

Toată România a urmărit cu sufletul la gură meciul de aseară, din deschiderea ediției din acest an a Campionatului European de Fotbal.
România a fost învinsă din păcate de selecționata țării gazdă - Franța - cu scorul de 2 la 1.
Nu comentăm jocul echipei noastre naționale - care în paranteză spun eu că a fost foarte bun, mai bun decât în alte multe dăți.
M-au deranjat doar comentatorii meciului, respectiv Costi Mocanu și Felix Drăghici, cu stilul lor de a cobi.
În fapt, cei doi sunt niște meseriași în domeniu și asta o spun serios.

Dar când i-am auzit spre finalul meciului spunând la timpul trecut că ”am jucat bine, am avut ocazii, ne-am comportat...” am simțit că prevestesc ceva rău.
Și așa a și fost.

Ne-au dat francezii o torpilă de de-abia o vedeai în reluare, cu încetinitorul.
Atunci i-am ”lăudat” pe cei care considerau meciul deja terminat, pe cei doi comentatori.

Domnilor, vă rugăm frumos: Nu mai cobiți!
Spunem că am obținut un rezultat bun DUPĂ CE SE TERMINĂ meciul, și NU pe parcursul lui.
Că încă nu s-a-ngropat securea războiului sportiv.
Hai să ne lăudăm la finalul meciului, OK?
Vă rugăm frumos, domnilor Costi Mocanu și Felix Drăghici...

miercuri, 8 iunie 2016

Aparat de radio cu recepție Wi-Fi

Mulți dintre ascultători și prieteni m-au întrebat cum arată și de unde-și pot face rost de un aparat de radio cu recepție Wi-Fi.
Iată răspunsul în cele ce urmează:

Fotografia alăturată înfățișează un radioreceptor marca Kogan, patent australian, fabricat ca de obicei în China.
Aparatul - atât el, cât și alte multe alte modele - poate fi cumpărat de pe siteuri gen OLX, Okazii etc.
Valoarea unui astfel de aparat este de 120-200 de lei - depinde de vânzător.

Aparatul se alimentează de la priză ca și orice alt aparat, cu transformator de 9V CC, ceea ce determină un consum de energie electrică ce nici nu merită menționat aici, atât de mic este.
Cântărește aproximativ 1 kilogram.
Poate fi conectat la rețeaua Wi-Fi din apartament sau birou fără nici un fel de probleme - sistemul își caută singur rețeaua, cere parola router-ului și se conectează automat.

Aparatul reține parola router-ului și își upgradează automat softul.
Acest aparat poate recepționa:
- toate posturile de radio din lume care emit pe Internet.
Selectarea lor se face în funcție de continent, țară, gen muzical etc;
- toate posturile de radio din localitatea ta, posturi care emit în FM și
- toate posturile de radio din localitatea ta, posturi care emit DAB.
Pot fi ascultate fișiere de pe stick și iPod.
Posturile de radio pot fi salvate ca favorite.
Aparatul din imagine are un singur difuzăr, dar are ieșire stereo și poate fi conectat la căști sau amplificator.
În linii mari, cam asta este.

Așadar, să nu spuneți că nu există aparate pentru ascultat posturi de radio pe Internet și că acest tip de emisie este un moft.
Nu este un moft, ci este viitorul!
În SUA și Europa de Vest aceasta este practica - se ascultă radio pe net...

miercuri, 1 iunie 2016

Hai să... stai la Roland Garros

Am auzit că l-au dat în folosință în anul 1891, pe vremea în care era doar o competiție națională.
Tenisul de la Roland Garros se juca pe atunci pe iarbă. Logic!
Apoi, în 1928, cică au trecut la modernizare.
I-au pus pe jos zgură.
Și iaca la ei, francezi harnici și gospodari ce se dau, n-au avut vreme în aproape nouăzeci de ani să pună niște umbreloaie cât arenele în tot complexul ăla...

El, repet, turneul pe zgură de la Roland Garros, cel mai puternic din lume pe această suprafață.
Nu știu cum să le spun, dar mie unuia mi se pare o bătaie de joc să lași jucătorii să aștepte o banală oprire a ploii.

Asta pentru că tu nu ai fost în stare să faci câteva acoperișuri peste terenurile de joc.
Anul ăsta a fost suspendat jocul cel puțin două zile.
S-au pierdut cam așa:
- răbdarea și încrederea jucătorilor;
- bani din biletele spectatorilor care ar fi vrut să vadă meciurile la fața locului;
- bani din televizare și firesc, reclamele aferente și nu în ultimul rând
- respectul față de imaginea unui astfel de mare turneu.
Păcat, mare păcat.
Dac-aș fi fost jucător, m-aș fi retras de la ediția din acest an.
Și la anul m-aș fi dat chinez.

Și tot așa, până când or băga și zgârcile-alea de franțuji niște bani în acoperișuri...